Iată prietene că a venit o vreme
Când soarta ţi-a fost pusă pe cântar,
Ai oscilat între acum şi-aici,
Şi viaţa ce-ai trăit-o în zadar.

A venit o vreme, prietene iubit,
Când ţi-ai pus şi tu veşnica-ntrebare:
"Cine sunt eu? şi care-i rostul meu?
De ce mai pribegesc în lumea asta mare?"

Ai vrea să te-ntâlneşti cu Dumnezeu
Şi cauţi cu disperare un răspuns.
Dar nu privi la oameni ci priveşte
La drumul care duce în patria de sus.

E drumul plin de lacrimi şi suspine
Ce l-a urcat Isus către calvar.
N-ai vrea să mergi pe el iar la sfârşit
Să vezi că viaţa n-a fost în zadar?

Ascultă glasul ce acum te cheamă!
ASCULTĂ! Încă bate Isus la uşa ta!
De-atâta timp aşteaptă-nfrigurat....
De ce încă eziţi? Deschide-i nu mai sta!

Ce dragoste cereasca, ce pace nesfârşită,
Va fi în al tău suflet când El va triumfa!
Vei înţelege-atunci că prieten cum e El,
Oriunde-n astă lume ,nicicând nu vei afla!

Mary